VINARS SANT

La Passion dal Signor

L'altar al à di jessi dut crot: cence crôs, cjandelis e cence mantii. I vistîts dai predis e di chealtris a jan di jessi di color rôs scur. A tachin preant ingenoglâts e cidins. Po il predi, stant in pins là des cjadreis, al dîs a sec:

Visiti, o Pari, dal to boncur: ten cont e vuarde cheste to famee, che Crist al à vût il coragjo di frontâ la passion e la muart par jê.
Lui al vîf e al regne tai secui dai secui. Amen.

- O ancje:
O Diu, che midiant de Passion di Crist, nestri Signor, tu nus âs sfrancjâts de muart, che ducj o vevin rigjitade par-vie dal pecjât sul imprin, rinfrescjinus seont il litrat di to Fi, e come ch'o vin intorsi il litrát par dissedense dal om di cajú, stampinus intor cul to Spirt il litrát di chel lassú.
Par Crist nestri Signor. Amen.

Prime Part
Leturis de peraule di Diu


Prime leture: Al è stât travanât pai nestris pecjâz. (Cuarte cjante dal Servidor dal Signor).

Dal libri dal profete Isaje 52, 13 - 53, 12
Viodeit che il gno servidor al larà simpri mior,
al cressarà, al sarà tegnût-sú e metût adalt unevore.
Cetante int che si è spaventade a viodilu par-vie che nol veve nancje la filusumie di om, nancje nol someave une persone; poben tancj popui a restaràn denant di lui, i rés si stroparàn la bocje, parceche ur tocjarà di viodi une robe mai contade, di cjalâ ce che no ur è mai tocjât di sintî.
Cui mo varessial podût crodi a ce che nus è tocjât di sintî? Il braç dal Signor a cui mo ésal stât pandût? J è cressût denant dai voi tan'che une menade gnove, tan'che une ladrîs ta tiare sute. Nol à un biel tai ch'al merti cjalât, cjalanlu nol plâs; robe di butâ te scovacere, scovât-vie dai umign, om ch'al dolore, ch'al cognos dome il patî; di chêi che si taponisi la muse par no viodiju, ùn che no vin badât e nancje calcolât.
Poben, lui al veve intorsi lis nestris malatiis, al ere sfracajât dai nestris mai; e nô lu pensavin cjastiât e tocjât di Diu, e butât-jú. Invessit al è stât travanât dai nestris pecjâts, sfracajât par-vie des nestris tristeriis. Il cjastic che nus fâs fâ la pâs, lu à lui su lis spalis e lis sos scussadis a son il nestri vuarî.
Ducj o jerin deventâts tanche pioris, o lavin ducj pe nestre strade, e il Signor al à cjastiât su di lui i pecjâts di ducj nô.
Fruçât, al sbassave il cjâf e nol viergeve la bocje, tanche une piore menade in becjarie e un agnel ch'al tâs intant che lu tosin, cence viergi bocje.
Cu la fuarce e par sentense al è stât gafât; cui mo s'impènsial di lui?
Al è stât cjonçât-vie de tiare dai vîs, al è stât fruçât a muart pe tristerie dal popul. A jan cirût di sapulîlu in compagnie dai triscj, di metilu te buse cui siors, propit lui che nol à metût il pît sul cuel a nissun e che su la so bocje nol à mai vût bausiis.
Il Signor al à ulût fruçâlu cul patî, cuant che si è parferit tanche un sacrifici pai pecjâts. Poben al viodarà la so dissendense, i siei dîs a saran slungjâts, e midiant di lui al sucedarà ce ch'al plâs al Signor. Diliberât dal patî, al sarà colmât di dut; midiant di ce ch'al sa, il gno servidor just al fasarà deventâ juscj tancj di lôr, cjapant-sú i lor pecjâts.
Al è parchel che jo lu metarai cui grancj, e al dividarà cui potents ce ch'al è stât vinçût, parcé ch'al à parferide a la muart la so persone e si è fat calcolâ un ludro , cuant che si è cjariât dai pecjâts di tancj di lôr e al à preât pai pecjadors.
Peraule di Diu. Ringrassiin Diu.

Salmo cul Responsori 30, 2 e 6, 12-13, 15-16, 17 e 25

R. Pari, o met la me vite tes tos mans. (R.: Lc. 23, 46)

Signor, o mi pari là di te,
che no mi tocji di pentîmi!
Dilibérimi tú, che tu sês just.
O met la me vite tes tos mans:
vuardile, Signor, Diu di peraule.

O soi tratât come un puaret dai miei nemîs,
come un biadin dai vissins,
come un impestât da part di chêi che mi cognossin;
i amîs a fásin finte di no viodimi par strade.
Mi àn dismenteât come ch'o fos muart,
come che mi vessin pierdût.

Ma jo, Signor, mi fidi di te,
e o ti dîs: tú tu sês il gno Diu;
il gno destin al è tes tos mans.
Libérimi des grifis di chêi che mi àn in asse,
di chêi ch'a mi córin daûr.

Mostre buine muse al to servidor,
salvimi, parceche tu sês bon di cur.
Tegnísi-sú e dàjsi coragjo,
ducj vualtris ch'o si fidais dal Signor!

Seconde leture: Al à imparât a stâ-sot, e al è par ducj chêi ch'a stan-sot di lui la cause che ju salve par simpri.

De letare ai Ebreos 4, 14-16; 5, 7-9
Fradis: o vin un grant-predi ch'al è stât bon di travanâ i cî, Gjesù il Fi di Diu, e alore tignìn salde la nestre fede. Parceche no si trate di vê un grant-predi che nol è bon di compatî lis nestris miseriis, ma un che lis à provadis dutis come nô, fur dal pecjât.
Alore, presentinsi cun coragjo denant dal trono de gracie par jessi compatîts e par cjatâ la gracie di jessi judâts tal moment ch'al covente.
Crist, cuant ch'al veve intorsi cheste cjar, sberlant ad alte vôs e vaint, al à preât e suplicât chel ch'al podeve salvâlu de muart, e al è stât scoltât par-vie dal so rispiet (dal Pari); e ancje s'al ere il Fi, al à imparât a stâ-sot cun ce ch'al à patît, e, rifinît in dut, al è par ducj chêi ch'a stan sot di lui la cause che ju salve par simpri.
Peraule di Diu. Ringrassiin Diu.

Sproc prin dal Vanseli Fil. 2, 8-9

R. Glorie e laut a Crist Signor!

Par nô Crist al è deventât ubidient fint 'e muart, ansit 'e muart di crôs.
Al è parchel che Diu lu à tirât-sú unevore,
e j à dât la gracie dal Non plui alt di ducj i nons.

Vanseli

Passio di nestri Signor Gjesù Crist seont Zuan 18, 1 - 19, 42
Gjesù tradît e cjapât.
C Alore: Gjesù al è lât-fur, di là dal riul dal Chedron, dulà ch’al ere un sardin, e al è jentrât dentri lui e i siei dissepui. Ma Gjude il traditor al cognosseve chel puest, par-vie che Gjesù al ere stât plui di une volte cui siei dissepui. Alore Gjude al cjape-sú la compagnie dai soldâts e lis vuardiis dai sorestants dai predis e dai fariseos e al rive lì cun ferai, torcis e armis.
Gjesù ch’al saveve ce ch’al veve di capitâj, al salte-fur e al dîs:
«Cui cirîso?».
C J rispuindin:
SS «Gjesù, il Nasaren».
C Gjesù ur dîs:
«O soi jo!».
C Gjude il traditor al ere lì cun lôr. Ma cuant che ur dîs: o soi jo! a siruchin e a plombin par tiare. Alore Gjesù ur torne a domandâ:
«Cui cirîso?».
C J disin:
SS «Gjesù, il Nasaren».
C Gjesù al rispuint:
«Us ài za dit ch’o soi jo. Duncje, s’o cirîs me, lassait lâ chêi chi».
C Propit par ch’e deventàs vere la peraule ch’al veve dite: "di chêi che tu mi âs dâts no’nd’ài lassât finî mâl nissun".
Alore Simon Pieri, ch’ al veve une spade, la tire-fur e al dà un colp a un servidor dal sorestant dai predis e j cjonze la orele gjestre; il servidor al veve non Malco. Gjesù alore al dîs a Pieri:
«Met la spade te fôdre: il cjaliç che mi à dât il Pari, no âjo di bèvilu?».

- Gjesù menât là dal sorestant dai predis.
C Alore la compagnie dai soldâts, cul cjapitani e lis vuardiis dai Gjudeos, a cjapin Gjesù, lu lèin e lu menin prin di dut là di Anà, parceche al ere il misser di Caife, il sorestant dai predis in chel an. Caife al ere chel ch’al veve dît in consei ai Gjudeos, ch’al coventave che un om al muris pal popul.
Simon Pieri e un altri dissepul a lavin daurj a Gjesù.
Chel dissepul al cognosseve il sorestant dai predis e al jentrà cun Gjesù in te cjase dal sorestant dai predis, intant che Pieri al ere difûr su la puarte. Alore chel altri dissepul, ch’al cognosseve il sorestant dai predis, al salte-fur, al fevele cu la puartonère e al mene dentri Pieri.
La puartonère alore j dîs a Pieri:
S «No sestu ancje tú un dissepul di chel om?».
C E lui:
S «No, jo!».
C Intant i servidors e lis vuardiis a vevin fatis cuatris boris e si scjaldavin, parcech’al ere fret. Ancje Pieri al stave scjaldansi cun lôr.

- Gjesù judicât dal Sinedri.
Duncje il sorestant dai predis al domande a Gjesù sul cont dai siei dissepui e de so dutrine.
Gjesù j rispuint:
«Jo o ài simpri fevelât clâr al mont: o ài simpri insegnât te sinagoghe e tal templi, dulà che si dan dongje ducj i Gjudeos e no ài dît nuje sot-vie. Parcé domandistu me? Domande chêi ch’e àn sintût ce ch’o ài dît. Viôt che lôr a san ben ce ch’o ur ài dît».
C Par vê fevelât cussì, un servidor, ch’al ere lì, al dà un pataf a Gjesù disint:
S «Rispuindistu cussì al sorestant dai predis?».
C E Gjesù:
+ «S’o ài fevelât mâl mostrimi ce ch’o ài dît di mal; ma s’al è ben, parcé mi patàfistu?».
C E Anà al mande Gjesù leât là di Caife, sorestant dai predis.

- Pieri al dinee Gjesù.
Simon Pieri al ere che si scjaldave. J dîsin:
SS «No sèstu ancje tù so dissepul?».
C Lui al zure e al dîs di no.
Un servidor dal sorestant dai predis, imparentât cun chel che Pieri j veve cjonçade la orele, al ten dur:
S «No ti àjo viodût tal sardin cun lui?».
C Alore Pieri al torne a zurâ di no, e propit in chel moment al cjante il gjal.

- Gjesù denant di Pilato.
Duncje a menin Gjesù de cjase di Caife tal pretori; al jère a buinore, ma lôr no jentrin dentri tal pretori par no pecjâ e cussì podê mangjâ la pasche.
Alore Pilato al salte-fur a domandâ:
S «Ce acuse puartàjso cuintri chest om?».
C J rispuindin:
SS «Se nol fos un pôcdibon no tal varessin dât in man».
C Alore Pilato:
S «Cjapàjsal e judicàjsal cu la vuestre leç».
C E j gjudeos:
SS «Nô, no podìn copâ nissun».
C Propit par ch’al deventàs vêr ce ch’al veve dît Gjesù, fevelant di ce muart ch’al veve di murî.
Alore Pilato al torne a jentrâ dentri tal pretori, al clame Gjesù e lu interpele:
S «Tú, sestu il rè dai Gjudeos?».
C Gjesù al rispuint:
«Lu dîstu di cjâf tô o t’al àjal dit cualchidun altri?».
C E Pilato:
S «Cròdistu ch’o sèi un gjudeo? La to int e i sorestants dai predis ti àn metût tes mes mans: ce âstu fat?».
C Gjesù al rispuint:
«Il gno regno nol è di chest mont; se il gno regno al fos di chest mont, i miei seguaz a varessin scombatût par che jo no finìs tes mans dai Gjudeos; ma il gno regno nol è di chenti».
C Alore Pilato j dîs:
S «Duncie, sèstu rè?».
C E Gjesù:
«O soi rè, tu dîsis propit just. Par chel o soi nassût e o soi vignût in chest mont, par predicjâ la veretât; ducj chêi ch’e son de bande de veretât a scoltin la me vôs».
C Pilato j dîs:
S «Po, ce uèlial dî: veretât?».
C E disint cussì, al salte-fur par dî ai Gjudeos:
S «Jo no cjati nuje par condanâlu! Ma o vèis l’usance ch’o us dilibèri ùn pes fiestis di pasche: alore olèjso ch’o us dilibèri il rè dai Gjudeos?».
C A tornin a berlâ:
SS «No lui, ma Barabe!».
C E Barabe al ere un brigant.

- Gjesù flagjelât e coronât di spinis.
Alore Pilato al cjape Gjesù e lu flagjele. E i soldâts a tiessin une corone di spinis che j‘e metin sul cjâf, j butin su lis spalis une manteline rosse e j van dongje a dîsj:
SS «Salve, rè dai Gjudeos!».
C E lu patafin. Pilato al torne a saltâ-fur par dîur:
S «Ve’ ch’o us al meni-fur par ch’o capîs che jo no cjati nuje par condanâlu».
C Alore Gjesù al salte-fur cu la corone di spinis e la manteline rosse.
E Pilato ur dîs:
S «Lu viodèjso, l’om?».
C Alore i sorestants dai predis e i servidors, cuant che lu viodin, a berlin:
SS «Mètilu in crôs! Mètilu in crôs!».
C Pilato ur dîs:
S «Cjapàjsal e metèjsal in crôs vualtris, parceche jo no cjati nuje par condanâlu».
C I Gjudeos a rispuindin:
SS «Nô o vin la leç e daûr la leç al à di murî, parceche si è fat fi di Diu».
C Cuant che Pilato al à sintude cheste peraule al à vude ancjemò plui pore, e tornât dentri tal pretori al dîs a Gjesù:
S «Di dulà sèstu?».
C Ma Gjesù no j à dade rispueste.
Alore Pilato j dîs:
S «No mi fevèlistu? No sâstu ch’o pues tant liberâti che metiti in crôs?».
C Gjesù al rispuint:
«No tu varessis nissune autoritât su di me se no tu la vessis di parsore, par chel, cui che mi à metût tes tos mans al à un pecjât plui grant intorsi».

- Gjesù condanat a muart.
C Dopo d’inchevolte Pilato al cirive di liberâlu. Ma i Gjudeos a berlin:
SS «Se tu lu dilìberis, no tu sês amì dal Càisar. Cui che si fâs rè, si met cuintri dal Càisar».
C Pilato, sintudis chestis peraulis, al mene-fur Gjesù e si sente in tribunâl, in chel puest che j disin lithostrotos e in ebraic Gabathà. E jere la vilie di pasche, tor miesdì, e al dîs ai Gjudeos:
S «Vè il vuestri ré!».
C Alore lôr a berlin:
SS «Vie! Vie! Mètilu in crôs!».
C Pilato ur dîs:
S «Âjo di meti in crôs il vuestri rè?».
C E i sorestants dai predis:
SS «O vin dome il Càisar par rè!».
C Alore ur al molà par che lu metessin in crôs.

- Gjesù al ven metut in crôs.
Lu àn cjapât-sú duncje e, puartansi dibessol la crôs, al è lât-fur tal puest che j disevin «crepe» e par ebraic Golgothà, dulà che lu àn metût in crôs, e cun lui ancje altris doi, un di cà e un di là e tal mieç Gjesù.
Pilato al à scrit ancje il parcé, e lu à picjât su la crôs: "Gjesù Nasaren, Ré dai Gjudeos". Chest parcé lu àn let unevore di Gjudeos, par-vie che il puest dulà ch’e vevin metût in crôs Gjesù al ere vissin de sitât; al ere scrit in ebraic, latin e grec.
Alore i sorestants dai predis dai gjudeos e àn dite a Pilato:
SS «No sta scrivi: il rè dai Gjudeos, ma che lui al à dite: o soi il rè dai Gjudeos».
C Pilato ur à rispuindût:
S «Ce ch’al è scrit, al è scrit».
C Alore i soldâts, finît di meti in crôs Gjesù, e àn cjapât i siei vistîts e a’nd’àn fatis cuatri parts, une part par soldât, e ancje la tonie. Ma la tonie no veve cusiduris, tiessude interie d’insomp fin dapît.
E àn dît un cu l’altri:
SS «No stin a sbregâle, ma tirin bruscjete a di cui ch’e tocje».
C Par ch’e deventàs vere la Scriture: "E’ àn dividût fra di lôr i miei vistîts, e àn tirât a bruscjete la me vieste". Duncje i soldâts e àn fat propi cussì.

- Gjesù e so mari.
In pins dongje de crós di Gjesù a jerin so mari e la sur di so mari, Marie di Clopà e Marie la Madalene. Gjesù, viodint so mari e dongje il dissepul che j oleve ben, al dîs a so mari:
«Femine, vè to fi».
C Dopo al dîs al dissepul:
«Vè to mari».
C E di chel moment il dissepul le à menade cun sè.

-
Gjesù al mûr.
Dopo chestis robis Gjesù, savint che dut al ere finît, par che la Scriture e fos vere a puntin, al dîs:
«O ài sêt».
C E jere lì une boce plene di asêt: alore a tachin une spugne imbombade di asêt su par une cjane di issop e j‘e metin su la bocje. Apene supât l’asêt al dîs:
«E je finide».
C Al à sbassât il cjâf e al à tirât l’ultin respîr.

- - (A chest pont s’ingenoglisi par un pôc).
Parcech’e jere vilie di Pasche, par ch’e i cadavars no restassin in crôs in dì di sabide, e chê sabide e jere la grande sornade, i Gjudeos e àn domandât a Pilato che ur fasès rompi lis giambis e che ju tiràs-vie. Alore a son rivâts i soldâts e a jan crevadis lis gjambis al prin e a di chel altri ch’al ere stât metût in crôs cun lui. Ma rivâts a Gjesù, viodint ch’al ere zà muart, no j àn crevadis lis gjambis, ma un soldat j à vierzût il flanc cu la lance, e di bot al è saltât-fur sanc e aghe. E cui ch’al à viodut al à fat di testemoni, e la so testemoneance e jè vere e lui al sa di dî la veretât, par ch’o crodèis ancje vualtris. Al è sucedût cussì par ch’e deventàs vere la Scriture: "No j romparèis nancje un vues", e ancje: "A cjalaran chel ch’e àn sbusât".

-
Il sepulcri di Gjesù.
Po Josef di Arimatee, un dissepul di Gjesù, ma di chêi sotvie par pore dai Gjudeos, al à domandât a Pilato di vê il cadavar di Gjesù. E Pilato j al à dât. Alore al è lat a cjoli il cadavar. Al è lât ancje Nicodem, chel che di gnot al è stât là di Gjesù tal prinsipi, cun cuasi cent livris di une misture di mire e di aloe. E àn cjapât il cuarp di Gjesù e lu àn vuluçât tes fassis e tai profums, daûr l’usance dai Gjudeos.
Tal puest dulà ch’al ere metût in crôs Gjesù, al ere un sardin e tal sardin un sepulcri vueit, dulà che nol ere stat metût ancjemò nisssun. Duncje lì, par-vie de vilie de pasche dai Giudeos, parceche il sardin al ere vissin, e àn pojât Gjesù.
Peraule dal Signor. La laut a ti, o Crist.


La grande prejere par ducj
La Liturgie de peraule si siere cu la «Grande Prejere par ducj» e la int, s'e ûl, e pò restâ in genoglon.
Si fâs cussì: prin il predi al cjante l'intenzion, po si pree cidins, e il predi al finìs cun tune prejere a non dì ducj.


1 - Pe glesie
Fradis, ungrum cjars, preìn pe sante glesie di Diu: che il Signor le tegni adun e in pâs, le vuardi dapardut e a nô nus dèi la gracie di vivi contents e in pâs a glorie di Diu, Pari Onipotent.

Si pree cidins, po il predi al dîs:
Diu eterno che dut tù tu puedis, che midiant di Crist tu âs pandude la to glorie a dute la int di chest mont, ten cont de vore dal to boncur, par che la to glesie, semenade par dute la tiare, a crodi di un continuo tal to Non cun tune fede che no mole.
Par Crist nestri Signor. Amen.

2 - Pal pape
Prein il Signor pal pape nestri sant sorestant: il Signor nestri Diu, che lu à sielt a fâ di vescul, che j dèi vite e salût e lu conservi pe so sante glesie, prin di file e pastor dal sant popul di Diu.

- Si pree cidins, po il predi al dîs:
Diu eterno che dut tu puedis, sapiense ch'e ten-sú il mont, scolte bulintîr lis nestris prejeris e vuarde cu la to gracie il pape che tu nus âs sjelt, par che il popul cristian che tu j al âs dât a passi, al miòri te fede. Par Crist, nestri Signor. Amen.

3 - Par dute la int di glesie e par ducj chêi ch'a crodin
Prein pal nestri vescul (N.), par ducj i vescui, pai predis, pai diaconos, par dute la int di glesie, e par dut il popul di Diu.

- Si pree cidins, po il predi al dîs:
Diu eterno che dut tu puedis, che tu regis e tu santifichis cul to Spirt dut il cuarp de glesie, scolte lis prejeris ch'o ti fasìn par che dute la int di glesie, daûr il so grât, ti servissin come cu va.
Par Crist, nestri Signor. Amen.

4 - Pai catecumenos
Prein pai (nestris) catecumenos: il Signor nestri Diu, ch'al inlumini il lor cur, e ur viargi la puarte de so gracie, par che, midiant de aghe dal Batisin a puedin vê il perdon di ducj i lor pecjâts, e a si insedin dutune cun Crist Gjesù, nestri Signor.

- Si pree cidins, po il predi al dîs:
Diu eterno che dut tu puedis, che tu fâsis la to glesie simpri mari di gnûs fîs, fâs cognossi simpri di plui la fede ai (nestris) catecumenos, par ch'a deventin tiei fîs di anime tornant a nassi te risultive dal Batisin. Par Crist, nestri Signor. Amen.

5 - Par che i cristians si metin adun
Preín par ducj i fradis ch'a crodin in Crist: il Signor nestri Diu che ur viergi i voi tal viodi la veretât ch'a crodin, e ju tegni adun in tune sole glesie.

- Si pree cidins, po il predi al dîs:
Diu eterno che dut tu puedis, che tu tiris dongje i sparniçâts e tu ju vuardis dutun, dà une cjalade 'e trope di to Fi, par che ducj chêi ch'a son stâts santificâts cul stes Batìsin a vèin di jessi une sole famee dutune tal amor di Diu e te vere fede. Par Crist, nestri Signor. Amen.

6 - Pai Ebreos
Preín pai Ebreos: il Signor nestri Diu, ch'al à fevelât unevolte ai lor vons, che ur dèi jutori tal olê simpri plui ben al so Non e tal restâ di peraule al so Testament.

- Si pree cidins, po il predi al dîs:
Diu eterno che dut tu puedis, che lis tos promessis tu lis âs fatis a Abram e a la so gjernassie, scolte bulintîr la prejere de to glesie, par che chel popul che une volte tu t'al sês sjelzût, al vèi di rivâ 'e redensie complete. Par Crist, nestri Signor. Amen.

7 - Par chêi che no son cristians
Preìn par chêi che no crodin in Crist: par che cu la lûs dal Spirtu Sant a puedin ancje lôr jentrâ te strade de salvece.

- Si pree cidins, po il predi al dîs:
Diu eterno che dut tu puedis, fâs che i umign che no cognossin Crist a puedin cjatâ la veretât lant indenant cu la scletece dal cur, e a nô ch'o crodin fasinus la gracie di capî plui a font il misteri de to salvece e di vivilu olinsi ben simpri di plui fra di nô, par che il mont al puedi crodi al to amor par lui. Par Crist, nestri Signor. Amen.

8 - Par chêi che no crodin in Diu
Preín par chêi che no crodin in Diu: par che vivint cun scletece e in cussiense, a puedin rivâ adore di cognossi il ver Diu.

- Si pree cidins, po il predi al dîs:
Diu eterno che dut tu puedis, tù tu âs metût tal cur dai umign une passion par Te cussì grande che si cujetin dome cuant che ti cjatin; fâs che ducj a rivin adore di viodi i segnos dal to boncur, varcant dut ce ch'al inderede, e cul jutori dal nestri bon esempli, a puedin vê la gjonde di crodi in te, unic Diu ver e Pari di ducj i umign. Par Crist, nestri Signor. Amen.

9 - Pai sorestants
Preìn pai sorestants che nus regin; par che il Signor nestri Diu ur inlumini cjâf e cûr tal cirî di fâ il ben di ducj in libertât e pâs.

- Si pree cidins, po il predi al dîs:
Diu eterno che dut tu puedis, lis sperancis dai umign e i dirits di ducj i popui a son tes tos mans; cjale di bon voli i nestris sorestants, par che cul to jutori a cirin di plantâ in chest mont une pâs ch'e tegni, une vite simpri plui degne, e la libertât pe religjon. Par Crist, nestri Signor. Amen.

10 - Par chêi ch'a patissin
Fradis ungrum cjars, preìn Diu Pari che dut al pò, par ch'al neti il mont di ducj i disordins: ch'al gjavi lis malatiis, ch'al pari-vie la fan, ch'al diliberi i presonirs, ch'al tegni-sú i cjalcjâts, ch'al vuardi chêi ch'a viagin, ch'al fâsi tornâ a cjase i lontans, ch'al vuarissi i malâts, ch'al salvi par simpri chêi ch'a muerin.

- Si pree cidins, po il predi al dîs:
Diu eterno che dut tu puedis, confuart dai avilîts e coragjo dai tribulâts, scolte il ciulâ de int ch'e patìs, par che ducj à sèin contents di vê vût te dibisugne il jutori dal to boncur.
Par Crist, nestri Signor. Amen.

Seconde Part
Adorazion de Crôs


Si distapone la Crôs.
Un al puarte sul altar la crôs taponade; la compagnin doi clerics, cu lis cjandelis impiadis.
Il predi in pins denant dal altar al cjape la crôs, al distapone il toc parsore, le alce e al invide ducj a adorâle, come ch'o puartin sot,
Al fâs tâl e cuâl cul braç gjestri e po cul çamp e cui pîs: in dut tre viaz.
Po la pôe su tun cussin par che le tegnin drete di cà e di là i doi clerics.
Si pò ancje fá la ceremonie vignint-sú tal mieç de glesie di dapît e fermansi tre viaz fin sot dal altar.

Distaponât la crôs, il predi al cjante, par tre voltis:
Vèlu il len de crôs, dulà che il Salvador dal mont al fò picjât.
R. Vegnît adorinlu! O ancje: R. Venite adoremus.

Po predis, elerics e int in file a van a bussâ la crôs, ingenoglansi o almancul riverinle prin di bussâle.

Intant che si busse la crôs si cjante:
Cjantis di adorazion de Crôs

- Antifone

O adorìn Signor, la to crôs e o laudín in gjonde la to rissurezion;
o savìn che pal len de crôs sante par dut il mont la ligrie si è spandude.

- Salmo 66, 2

Che il Signor al vebi dûl di nô e che nus benedissi,
che nus cjali cun muse legre e ch'al pandi il so boncur.

Si ripet l'Antifone.

I improperiis

R. Popul gno, ce ti âjo fat? in cè ti âjo stiçât.? dìsimal a mi.
Si torne a dî dopo ogni strofe.

Jo par tè o ai tibiât l'Egjit cui siei prin-nassints,
e tù tu mi âs metût tes grifis di chêi ch'a mi àn vergât.

Jo ti ài menât-fur dal Egjit, scjafoant il Faraon tal mar Rôs,
e tù tu mi âs lassât tes grifis dai sorestants dai predis.

Jo, denant de to face, o ài spalancât il mar,
e tù tu mi âs spalancât il stomi cu la spade.

Jo ti ài fate strade cu la colone di nulis,
e tù tu mi âs menât tal tribunal di Pilato.

Jo ti ài dade di mangjâ la mane tal desert,
e tù tu mi âs vergât e sberlotât.

Jo ti ài distudade la sêt cu l'aghe di risultive di cret,
e tù tu mi âs dât di bevi mare e asêt.

Jo par tè lis ài moladis ai rès di Canaan,
e tù tu mi âs rote une cjane jú pal cjâf.

Jo ti ài metût in man un baston di comant,
e tù tu mi âs metude sul cjâf une corone di spinis.

Jo ti ài tirât-sú cun dute fuarce,
e tù tu mi âs picjât sul len de crôs.

Ino a la crôs.

Po dutune si dîs o si cjante:

Crôs amade: te foreste no'nd'è arbul,
len no'nd'è che par frascje,
flôr e pome puedi stâ a confront cun tè.

Plante cjare, che tu puartis il cjar pês dal nestri rè
.

Che si cjanti in ogni lenghe la passion dal Redentor,
che fo grande e dolorose cuan'che sore il len de crôs imolât al fò,
e redensie nus donà trionfador. Crôs amade ...

2 Il Creator a si dulive che pal arbul improibît
la so prime creature tal ingjan lu ves tradît;
un âtri arbul al sjelgeve par justâ il dispiet patît. Plante cjare ...

3 Propit chest lu domandave l'afâr grant de redenzion:
di gjavâ la midisine che zovàs pal ben dal om
propit là che la ruvine a jentrâ, sul prin, tal mont. Crôs amade ...

4 E, po', cuant ch'al rivà dongje il moment predestinât,
dal Eterno, de so cjase, il Fi unic fò mandât
e une virgjine tant buine lu vjestì, cajú di cjâr. Plante cjare ...

5 - Là nassût, te grepie al suste te miserie, tal criôr;
ta lis fassis lu vuluce chê so mari cun amor,
lu braçole e j dà di tete al so Diu, al so Signor. Crôs amade ...

6 - Cuan'ch'al fo su la trentine tal moment za decretât
Gjesù Crist, par vere sjelte, su la crôs al fo picjât:
come agnel che no si pare a macîli al fò menât. Plante cjare ...

7 Ve' che mâre i dan di bevi cuan'ch'al berle pe gran sêt,
ve' che clàus e lance a passin e mil spinis il so cuarp:
mil feridis a spissùlin dal Agnel par nô copât. Crôs amade ...

8 Plèe, mo, plante, ches ramascjis, mole i gnérfs che tu âs tindûts,
la durece che tu mostris fâs plui dolce, se tu pûs,
par puartâ ches cjârs fruçàdis, mulisite, cun plui dûl. Plante cjare ...

9 - Tù bessole, tu puartâris l'unic presit di chest mont
ed il puart tu preparâris cuan'che l'om al lave a font;
cun chel sanc tu lu menâris in tal puart sigûr e bon. Crôs amade ...

10 - Vadi a Diu la nestre cjante, al Eterno Pari, al Fi,
sô l'onor, sô jè la glorie, benedet a mai finî
cul so Spirit, pe redensie che te crôs nus proferì. Amen. Plante cjare ...

Tierce Part
La Cumunion

Il diacono (o il predi) al puarte pe curte l'Eucaristie d'indulá che jè stade metude-vie Joibe Sante.
Po al dîs ad alte vôs:

Par ordin dal Salvador e scuelâts de dutrine dal Signor, disin cun scletece:
Pari nestri che tu sês in cil,
ch'al sèi santificât il to non,
ch'al vegni il to regno,
ch'e sei fate la to volontât come in cil ancje in tiare;
il pan che nus covente dânusal ué
e perdoninus i nestris debits, come ancje nô ju vin perdonâts ai nestris debitors
e no sta metinus te tentazion,
ma libèrinus dal trist,


Dilibèrinus, Signor, di ogni sorte di mai; concèdinus la pâs al nestri vivi; e cul jutori de to misericordie o sarin simpri cence pecjât e cence nissune conturbie, intant ch'o spetìn la sante sperance cu la vignude dal nestri Salvador Gjesù Crist.

Il predi sotvôs al dîs:
La Cumunion cul to cuarp e cul to sanc, Signor Gjesù Crist, che no deventi par mè une condane, ma pal to boncur mi vuardi ta l'anime e tal cuarp.

Cu la particule in man al dîs al popul:
Furtunats chêi ch'a son invidâts 'e cene dal Agnel.

Velu chi l'Agnel di Diu che si cjape-sú i pecjâts dal mont.

Il popul al continue:
Signor, no soi degn che tu vegnis in cjase mê,
ma cun tune sole to peraule jo o sarai salvât
.

Il predi al fâs la curnunion e la dà a chealtris. Dopo a prein ducj cidins par un pôc.

Dopo de Cumunion
Diu eterno che dut tu puedis e che tu âs tornât a fâ gnûf il mont midiant la gloreose muart e rissurezion dal to Crist, vuarde tal nestri cur ce ch'al à fat il to boncur, par che la cumunion di chest misteri nus tegni dutune par simpri al to servissi. Par Crist, nestri Signor. Amen.

Saludant a braz avierts, il predi al dîs:
Signor,
ch'a vegni-jú la to benedizion su chest popul ch'al à ricuardade
la muart di to Fi cu la sperance di rissurî cun lui;
ch'al vegni-jú il perdon e il confuart;
ch'a cressi la fede e la sigurece de redensie eterne.
Par Crist, nestri Signor. Amen.

Al finis dut cussì.